ICCJ CLARIFICĂ LEGISLAȚIA PRIVIND ȘOFERII DEPISTAȚI POZITIV LA DROGURI: NOI CONDIȚII PENTRU DOSARELE PENALE

ICCJ CLARIFICĂ LEGISLAȚIA PRIVIND ȘOFERII DEPISTAȚI POZITIV LA DROGURI: NOI CONDIȚII PENTRU DOSARELE PENALE
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a introdus, luni, 27 ianuarie, o schimbare esențială în cadrul urmăririi penale a șoferilor testați pozitiv pentru substanțe psihoactive.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a introdus, luni, 27 ianuarie, o schimbare esențială în cadrul urmăririi penale a șoferilor testați pozitiv pentru substanțe psihoactive. Potrivit deciziei, deschiderea unui dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” va fi posibilă doar dacă se dovedește că substanțele prezente în organismul șoferului i-au afectat capacitatea de a conduce.
Anterior, simpla detectare a unor substanțe în organism era suficientă pentru a declanșa urmărirea penală. Decizia ÎCCJ stabilește că este necesară o expertiză medico-legală care să demonstreze legătura dintre prezența substanțelor și impactul asupra aptitudinilor șoferului.
Vlad Zaha, criminolog și cercetător în domeniul politicilor publice privind drogurile, a explicat că hotărârea nu reprezintă o „legalizare a condusului sub influență”, ci o măsură necesară pentru a asigura justiția și proporționalitatea sancțiunilor. „Detectarea unor urme minime de substanțe, care nu influențează în niciun fel capacitatea de a conduce, nu trebuie să ducă automat la pedepse penale”, a subliniat expertul.
Această decizie vine după controverse legate de sintagma „sub influența”, utilizată în Codul Penal, care prevede pedepse între 1 și 5 ani de închisoare pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Situațiile semnalate în spațiul public includ cazuri în care șoferii au fost testați pozitiv din cauza consumului de medicamente sau a unor substanțe consumate cu mult timp înainte de a se urca la volan.
Un caz concret analizat de ÎCCJ implică un șofer depistat cu un „metabolit inactiv al cocainei” în organism. Legiștii au concluzionat că substanța își pierduse efectul la momentul controlului. Alte cazuri similare au fost raportate în urma utilizării unor medicamente uzuale, cum ar fi Paracetamolul, care poate genera rezultate fals-pozitive în testele rapide.
Decizia ÎCCJ obligă acum instanțele să ia în considerare expertizele medico-legale detaliate, care analizează factori precum concentrația substanțelor în sânge și momentul consumului. Cu toate acestea, experții subliniază că în România nu există încă o procedură unitară pentru evaluarea acestor cazuri la nivelul institutelor de medicină legală.
Sursa: Newsinn
Citește și:
- 22:18 - Călin Georgescu critică modul în care România a gestionat cazul Pfizer și programul SAFE: „Totul trebuie să contești. Din start” VIDEO
- 22:01 - Călin Georgescu: „Apa și Hrana – „Armele de gherilă economică” ale României”
- 21:39 - Daniel Udrescu: Cele mai solide strategii profesionale nu se nasc din…
- 18:40 - Bani de la stat în 2026: cine primește 925 lei lunar începând din luna mai
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Botosani și pe Google News











