Ceața mentală: cauze și tratament

Termenul de „brain fog” (disfuncție cognitivă persistentă) a devenit tot mai comun pe perioada pandemiei, fiind unul dintre simptomele caracteristice sindromului post-COVID-19. Ceață cerebrală este un termen utilizat pentru a descrie diverse simptome cognitive legate în mod obișnuit de o funcționare deficitară a creierului. În cele mai multe cazuri, ceață cerebrală nu prezintă semnificație patologică și poate fi cauzată de sterile de oboseală psihică prelungită, fluctuațiilor hormonale sau administrării anumitor tipuri de medicamente pentru tratarea anumitor afecțiuni, relatează realitateamedicala.net.

Deși ceața cerebrală poate fi cauzată de o serie de factori diferiți, inclusiv stresul, boală și alimentația deficitară, există mai multe strategii pe care le puteți folosi pentru a aborda această afecțiune. Creșterea aportului de nutrienți esențiali (acizii grași omega-3 și vitaminele B), mișcarea regulată și un somn adecvat pot ajută la combaterea ceții cerebrale.

Este normal să experimentați ocazional aceste simptome, în special în timpul perioadelor foarte solicitante. Cu toate acestea, persoanele care constată că ceața cerebrală interferează în mod regulat cu activitățile lor zilnice ar trebui să solicite asistență medicală. Persistența simptomelor care alcătuiesc tabloul clinic de ceață mentală sau agravarea acestora până la alterarea calității vieții pacientului, pot sugera debutul unor patologii neurodegenerative de tipul bolii Alzheimer, demență cu corpi Lewy sau boală Parkinson.Citește realitateamedicala.net